Da’ nu conteaza

Ma simt ca si cum as fi intre 2 fronturi,sau altfel spus intre ciocan si nicovala.Fix pe linia de fontiera.Uneori,apar luminite in diferite locuri ce ma atrag pentru cateva zile,dar cand ajung la ele dispar.Un fel de sperante,dar sunt atat de dureroase ca iluzii.Senzatia ca nu apartii nimanui,a nu se confunda cu libertatea.Dorinta de a face ceva si imposibilitatea de a renunta,de a fugi din planul asta bolnavicios.Din cand in cand,iluzia de fericire insotita de amar,insotita de sentimentul ca ceva lipseste.Da’ nu conteaza.Da’ nu contezi.Din ce in ce mai mic pe linia de frontiera,din ce in ce mai slab,din ce in ce mai nebun.Optimismul a iesit clar din obtiunile tale.Pe langa asta,nu mai controlezi timpul,isi bate joc de tine.Te prinde in plasa lui si iti dai seama ca pierzi,ca pana la urma,pierzi din viata ta.Si chiar in momentul ala mai trece pe langa tine o speranta sa-ti faca in ciuda.Si ce faci?Unde te duci?Mai degraba ar trebui sa lasi viata sa treaca pe langa tine,sperand intr-o viata mai buna dupa moarte.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s