Pe cand eram o opera de arta

375400

Titlu: Pe cand eram o opera de arta
Autor: Eric-Emmanuel Schmitt
Editura: Humanitas
Unde o gasiti: libraria Libris
Anul aparitiei: 2011
Stelute: 5

Asteptam de ceva timp sa citesc aceasta carte a lui Schmitt, asa ca m-am bucurat cand am primit coletul de la Libris. Mai mult, a fost pe masura asteptarilor.

Tazio Firelli vrea sa se sinucida. De data asta, spera sa ii iasa. Este oprit insa de un domn bogat, sigur pe el care ii propune sa mai astepte 24 de ore, in acest timp el va incerca sa il faca sa se bucure cu adevarat de viata, sa treaca dintr-o viata anosta in celebritate. Tazio inca nu stie prin ce metode se va realiza acest lucru, dar seamneaza un document prin care isi transfera vointa lui Zeus-Peter Lama, Binefacatorul sau.

De-aici incepe povestea, operatiile realizate de doctorul Fichet il transforma intr-o opera de arta numita Adam Bis, toata lumea doreste sa-l vada, sa-l atinga, dar nu sa-l auda vorbind pentru ca deh, este un obiect acum. Bineinteles ca la inceput isi doreste sa atraga toata atentia, isi doreste sa aiba mici aventuri cu femei care inainte nici macar nu il observau, sa apara prin toate ziarele si , mai ales, sa ii intreaca pe fratii sai frumosi, cunoscuti.

Mai tarziu, dupa ce ia contact cu pictorul Carlos Hannibal si Fiona, realizeaza ca ceilalti oameni nu il mai vad ca pe un seaman, il trateaza ca pe un obiect ce poate fi vandut, care nu are idei si constiinta, care nu poate suferi si nu poate avea dreptul de a alege. Din acest moment, incearca sa se elibereze, sa se transforme iar in om, este rapit, recuperat, vandut lui Aristide Stavros (care nu era un mare iubitor de arta, dorea doar sa-si faca vizibila averea), apoi statului, ajungand in final in Muzeul National, mereu sub supravegherea unor administratori rigurosi.

Mi-a placut subiectul si modul in care Schmitt ironizeaza societatea plina de oameni bogati, care nu apreciaza nimic altceva in afara de bani, care se cred stapani pe viata altor oameni si se autonumesc genii. Mi s-a parut relevanta si un oarecare indiciu ca Zeus e un „geniu” nebun descrierea casei lui (luxoasa, evident), cu poze cu acesta facand dragoste cu toate animalele si imagini cu femei torturate. Alt pont e legat de moartea celor sapte sotii ale lui Zeus (destul de amuzante mortile), a opta sotie s-a congelat ca sa ramana vesnic tanara. E o lectura frumoasa, usor de citit, totusi are in spate niste problematici filosofice si sociale destul de complicate. Acum, astept si alte carti ale lui Schmitt, sa vad daca sunt la fel de frumoase.

” Societatea noastra e organizata in asa fel incat e mai bine sa fii un obiect decat o constiinta.”

„Numai la doua lucruri merita sa fim atenti: la invizibil si la infinit.”

Recenzia a fost realizata datorita librariei online Libris , care mi-a oferit “Pe cand eram o opera de arta”. In Libris, gasiti carti online apartinand editurilor cunoscute (in engleza sau in romana) din diverse domenii.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s