Clopotele

1650

Titlu: Clopotele
Autor: Richard Harvell
Editura: Litera
Numar pagini: 464
Pret actual: 19,95 lei

Esenta acestui roman este capacitatea extraordinara a lui Moses de a auzi sunetele si de a le reproduce. El este fiul unei surdo-mute ce bate clopotele din sat, tatal si-anume preotul a siluit-o pe nefericita si a vrut sa-si omoare copilul aruncandu-l in rau in momentul in care acesta a aflat adevarul. Moses este salvat de doi calugari simpatici Nicolai (un om solid, cu inima de aur, glumet, binedispus, curajos) si Remus ( un barbat mai degraba morocanos, retras, mereu dornic sa ramana singur cu cartile lui). Acestia il „adopta” si astfel ajunge Moses spre nefericirea vietii lui. In manastire ii este descoperita vocea minunata si este castrat impotriva vointei sale de un barbat care a dezvoltat o obsesie bolnava pentru sunete si vrea sa-l transforme intr-un musico. Tot acolo o intalneste pe Amalia, in acelasi timp o pierde nefiind un barbat intreg. Intalnirile lor sunt aflate, ea este trimisa in Viena si casatorita cu un barbat bogat pe care nu-l iubeste. Ce se va intampla de acum incolo implica doar nefericire si tristete, o speranta vaga apoi o durere intensa. Fericirea de a produce muzica pura, perfecta conduce la nefericirea de a nu fi cu persoana iubita. Fara sa vrea, el a ales calea muzicii. Ce m-a facut sa indragesc acest roman este finalul. Nu e un final fericit si nici nu mi-as dori asa ceva. Am mai spus de cateva ori pe blog ca finalul fericit nu mi se pare real sau de dorit intr-un roman. Vreau ceva altfel, Clopotele este o carte altfel. Este un roman trist care porneste de la intamplarile succesive nefericite, de la un ghinion crud, de la o lupta continua pentru a obtine un lucru si la imediata lui pierdere.

„Desigur ca opera traieste pentru dragoste, pentru ea sunt contruite temple in fiecare oras. Ma chinuiam pentru ce era mai sublim: ariile de dragoste. Ma furisam in dormitoare, ma ascundeam in debarale(…). Chicoteala timida. Soapta impulsiva. Freamatul unei maini pe piele.Potrivirea respiratiilor.”

” Si ar fi urat-o pentru fiecare sunet, tot asa cum o ura pentru ca-l ispitea, pentru ca dadea in vileag pacatul lui si pentru ca-l facea criminal.”

„Toti au scos un strigat de uimire, s-au infiorat si si-au astupat urechile cu mainile. Timpanele s-au spart. O vaca, doua capre si o femeie au fost apucate deodata de chinurile facerii. ”

Anunțuri

Un gând despre &8222;Clopotele&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s