La ceas de seară

downloadÎn acea perioadă nefastă, oamenii munceau când soarele apunea, dormeau când acesta era sus pe cer şi , mai târziu, îşi beau prima cană de cafea. Ceva nu părea a fi în ordine cu programul lor, tot ţinutul avea o parte haotică în organizare. Tensiunea creştea şi se acumula, puteam simţi în străfundul inimii noastre că ceva se va întâmpla, un eveniment aproape magic ce va schimba istoria omenirii.

Atunci s-au născut ei, cei douăzeci şi patru de paznici ai Timpului, fiinţe remarcabile alcătuite din secunde şi minute. Aceştia au apărut în faţa lumii şi au început să reordoneze particulele de haos pentru a alcătui o ordine firească  a întâmplărilor. Oamenii erau pe mâini bune, iar noul lor program le-a adus o fericire cum nu sperau să întâlnească vreodată.

Paznicii cu numerele de la douăzeci şi trei până la şapte aveau o voce calmantă, liniştitoare, ce picura somn pe genele oamenilor şi le oferea vise splendide, cu abilităţi de care nu se credeau capabili. Paznicul opt nu era foarte plăcut, fiind cam morocănos şi întotdeauna punctual, îi trimitea fără regret pe mâna numărului nouă. Uneori  acesta se revanşa pentru atitudinea neprietenoasă, dărunindu-le un mic dejun delicios, cu cornuri cu ciocolată, pâine prăjită cu dulceaţă şi o cafea ademenitoare ce îi umplea de energie. Paznicii nouă-şaptesprezece îi trimiteau la muncă, îi supravegheau şi îi răsplăteau dacă sarcinile erau îndeplinite corespunzător.

Oamenii se bucurau de această conexiune cu timpul ce îi făcea mai eficienţi, împliniţi, nu îşi doreau nici în ruptul capului să se întoarcă la vechiul sistem. Nu ne-ar surprinde să se ivească  preferaţi ai timpului, dintre care paznicul optsprezece conducând detaşat . În acea oră, oamenii aveau timpul de partea lor, erau într-un cămin confortabil, alături de cei dragi şi puteau alege orice activitate care îi mulţumea: o discuţie cu soţia despre ziua istovitoare de muncă, lectura unei cărţi recent apărute în librării, o animaţie privită cu copiii sau o oră petrecută pe canapea cu gândurile aiurea. Paznicul era îngăduitor şi le permitea să se joace cu secundele şi minutele lui după cum pofteau, iar oamenii profitau la maxim de această libertate.

Deseori, ceilalţi paznici erau invidioşi pe norocul acestuia când oamenii spuneau, oftând:

– Nu mai vine odată optsprezece?Îl ştiţi? E un tip tare simpatic. Ne uităm împreună la fotbal.

sau

– Draga mea, mă duc la o cină romantică, am o întânire. Da, normal, optsprezece vine şi el.

Ce mai, paznicul nostru era îndrăgit de către toţi, a primit chiar titlurile de Paznicul Anului, Cel mai hot  bărbat de la Clockwood şi Cel mai râvnit burlac. Nimeni nu putea fi trist, dat fiind că oamenii aveau parte de cele mai relaxante şi frumoase momente.

Din păcate, fericirea dura doar şaizeci de minute sau trei mii şase sute de secunde, iar paznicii erau din ce în ce mai aproape de casele oamenilor.

Astăzi, oamenii nu i-au uitat pe paznicii timpului şi le aduc omagii prin sofisticatele ceasuri purtate pe mână. De altfel, nu este un secret că paznicul optsprezece este un mare iubitor de ceasuri Guess, inovative şi atrăgătoare la fel ca el.

cccccccccccccccccClick aici pentru ceasurile Guess.

Timpul se retrase de la masa de scris, privind cu mândrie urmele proaspete de cerneală. O poveste fabuloasă, într-adevăr!

– Of, ce repede a trecut timpul, nu mă aşteptam să fie deja ora optsprezece, spuse el după ce verifică ceasul. Trebuie să încetez să fiu aşa rapid, să îi las pe oameni să se bucure de fiecare paznic în parte.

bbbbbbbbbbbbbbbbb

Anunțuri

10 gânduri despre &8222;La ceas de seară&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s