It had to be you, jazz!

Asociez jazzul cu un bărbat având companie frumoasă şi un pahar de whisky în faţă. El nu se lasă distras de acestea, ci se concentrează pe muzică, gândurile i le înfăşoară în notele călduroase şi trăirile plutesc în aburii de alcool. E ceva ameţitor în jazz, e plin de energie, veselie şi totodată conduce spre senzualitate, spre intimitate. Te înconjoară şi te lasă fără cuvinte, îţi arată golurile şi le umple cu emoţie.

O melodie care mă face să mă simt aşa este aceasta, ar fi bine să o ascultaţi şi să o lăsaţi să se joace cu gândurile voastre:

Eu sunt de părere că jazzul se ascultă cel mai bine live aşadar vă informez de un eveniment de neratat, Jazz night out! unde trei artişti de top vă vor încânta simţurile pentru câteva clipe şi vă vor lăsa în suspensia muzicii. Eu voi participa la cel din urmă concert, cel de pe 6 noiembrie unde va veni…

Avishai Cohen Trio.

Concertele de acest gen sunt sold out peste tot în lume pentru că Avishai Cohen „smulge, îndreaptă, pune câte puțin la loc. „, după cum declară cei de la Twinarts.ro. Altfel spus nu mai pleci la fel cum ai venit şi cred că acesta ar trebui să fie scopul oricărui concert. Am fost la câteva care au îndeplinit acest obiectiv, la altele care mai degrabă nu, dar sunt convinsă că cei de Avishai Cohen Trio vor face parte din prima categorie.

În continuare, câteva detalii „tehnice” pentru a şti cum să vă bucuraţi de jazzul de pe 6 noiembrie:

Locaţia concertului este Strada Gen. H. M. Berthelot 60-64, București, accesul se face începând cu ora 19:30, urmând ca la 20:00 să înceapă spectacolul.

Biletele pentru acest eveniment costă 85, 125, 145 de lei în funcţie de categorie şi pot fi achiziţionate prin reţeaua Eventim (magazinele Germanos, Orange Shop, Vodafone, Domo, librăriile Cărtureşti şi Humanitas) şi online pe http://www.eventim.ro.

Dacă mai aveţi alte întrebări, aveţi toată secţiunea de comentarii la dispoziţie. Eu vă recomand să mergeţi, jazzul începe să prindă curaj şi la noi, iar consecinţa este înfrumuseţarea unei zile banale, obişnuite, ploioase de toamnă.

Anunțuri

Oricine poate avea un smart mix!

2012-11-10 18.35.39

Domnişoara roşcată, adică subsemnata, este determinată să nu aibă o maşină vreodată şi din acest motiv nu are carnet la respectabila vârstă de 21 de ani. Explicaţia e simplă: Bucureştiul nu va fi niciodată un loc prietenos cu trafic lin, ci mai degrabă un amestec de claxoane, nervi, accidente, violenţă şi alte necazuri şi nebunii. Cum nu doresc a-mi strica ziua încă de dimineaţă şi din alte motive pe care le voi prezenta ulterior, renunţ la această formă de deplasare şi aleg în schimb mijloacele de transport în comun sau , şi mai bine, mersul pe jos.

În cei doi ani de facultate am folosit cu încredere două modalităţi de a ajunge la facultate ( am putea să îi spunem smart mix):

10 minute mers pe jos + metrou Crângaşi-Victoriei+ 10 minute de mers pe jos = 30-40 de minute şi am încheiat socoteala

10 minute mers pe jos + autobuz 178+ schimbare+ troleibuz 65 ( care mă lăsa incredibil de aproape de facultate) = 20- 25 de minute

[Dacă mă gândesc mai bine, la întoarcere mixul de deplasare nu era la fel pentru că îmi plăcea să cobor cu 2-3 staţii înainte şi să merg pe jos până la destinaţie, dacă timpul era frumos.]

Evident l-am preferat pe cel din urmă, dar asta doar după ce am învăţat traseele spre mai multe zone şi uite-aşa am trecut pe abonament la faimosul Ratb. În anul 3, adică în prezent, stau chiar lângă facultate, deci mixul meu s-a schimbat în mers pe jos şi rareori autobuz când trebuie să ajung mai departe. Regula de bază: dacă ajung în jumătate de oră la destinaţie nu este acceptat nimic în afară de mersul pe jos.

IMAG0573

V-am promis motivaţia acestor mixuri, iacătă vi le înşir aici:

Sănătatea. Nu suntem născuţi la pachet cu o maşină, iar faptul că ne lipim de ea iremeadibil se va întoarce la un moment dat împotriva noastră. Ştiu cazuri când anumite persoane se urcau în maşină pentru a se deplasa 100-200 de metri. La ce bun? Nu voi detalia cu termeni medicali, dar ştiţi şi voi că am dreptate şi că mersul pe jos va lucra întotdeauna în favoarea noastră ( voastră).

Economie de timp şi bani. Din propria experienţă, pot afirma că de multe ori ajungi mai repede la destinaţie cu metroul ( sau chiar cu mersul pe jos) decât cu maşina personală. Explicaţia e simplă şi frustrantă pentru şoferi: traficul. În timp ce eşti blocat în el şi îţi blestemi zilele, vezi un pieton cum te „depăşeşte” şi cum înaintează mult mai repede decât tine. Soluţia e simplă: lasă maşina să se odihnească în garaj şi lucrează-ţi mai bine muşchii. De bani nici nu mai zic, preţul benzinei creşte şi nu se mai opreşte mai ceva ca aluatul din poveste.

Observaţie. Suntem obişnuiţi să umblăm cu ochii închişi ( nu la propriu, evident). Trecem pe lângă oameni, clădiri, peisaje fără să aruncăm o privire. Nu şi dacă mergem pe jos, atunci ne putem bucura de muzica din căşti şi de locurile prin care trecem, ne putem imagina poveştile oamenilor pe care îi vedem, putem observa detalii arhitecturale sau nori în forme ciudate. Putem profita de frumuseţea lucrurilor simple. Eu am două locuri preferate de „observaţie”: în Gara de Nord unde poţi vedea zeci de tipologii ( oameni ce ajung pe ultima sută de metri, cupluri ce se revăd, oameni obosiţi, oameni frumoşi, zâmbăreţi etc) şi zona Ateneu- Universitate- Victoriei unde avem clădiri minunate, pe lângă care m-aş plimba ore întregi. Dacă aveţi idee de alte locuri frumoase pe unde te poţi plimba, aştept sugestiile voastre în secţiunea de comentarii, cu ocazia aceasta pot pune în practică ce vă povestesc aici, smart mixul.

Am şi o veste bună pentru voi: Comisia Europeană încurajează mixul de mijloace de transport pentru a ajunge la destinaţie, fie că vorbim de bicicletă, autobuz, metrou sau mers pe jos. Puteţi câştiga vouchere de 400 de lei de la Decathlon dacă încărcaţi un selfie potrivit mixului vostru favorit chiar aici: https://www.facebook.com/DoTheRightMixRomania/app_1532474300309002. În continuare, vă las un videoclip care mie mi s-a părut haios:

Gânduri de maraton

Poster-SkyRun-20141

Prima treaptă.

Ştiu de ce sunt aici, alerg pentru cei care au nevoie de ajutor, pentru cei care şi-au pierdut zâmbetele în vârtejul bolii. Sunt aici pentru că cei de la Raiffeisen Property International, Raiffeisen Bank şi smartatletic au organizat un maraton de alergat pe scări în cea mai înaltă clădire din Bucureşti, Sky Tower. Toate acestea se întâmplă pentru spitalul HOSPICE unde oameni cu cancer în stadiu avansat sau alte boli necruţătoare primesc speranţă. Sunt aici pentru ei, toate taxele de participare sunt donaţii pentru ei.

Primele 50 de trepte.

Încerc să îmi dau muşchii pe pilot automat pentru a putea face faţă maratonului. Îi las să lucreze, să simtă cum treptele rămân în urmă şi să privească în sus. 34 de etaje, 680 de trepte, 119 metri ascensiune. Aceasta este ţinta. La final, mă voi putea odihni şi în acelaşi timp admira un peisaj splendid. Voi fi la înălţime, iar oamenii vor părea mici furnici cotrobăind pe străzile aglomerate. Vreau împlinirea dată de o reuşită, dublă chiar: pentru mine şi pentru cei bolnavi.

100 de trepte

Acum ceva timp aveam opinia greşită că nu mai poţi avea încredere în umanitate. Că suntem într-o junglă unde importantă este supravieţuirea. Nu mai cred asta, tocmai pentru că am aflat de atât de multe evenimente frumoase ce au loc în scop caritabil! Este posibil să creăm o atmosferă prietenoasă, un mediu liniştit. Tot ce trebuie să facem acum este să alergăm.

200 de trepte.

Atunci când inima bate din ce în ce mai tare şi picioarele refuză să înainteze, forţez. Pot duce acest maraton la capăt dacă trec pe automat, dacă nu mă mai concentrez pe mişcări, ci pe scop. Acolo sus este speranţa, iar eu vreau cu orice preţ să o ating.

300 de trepte

Este a doua ediţie  Skyrun, anul trecut 600 de participanţi au înţeles că trebuie să fim solidari şi au avut puterea de a ajunge la linia de finish. Anul acesta avem o premieră naţională, Gabi Solomon va face un maraton de 24 de ore de alergare pe scări. După aceste două gânduri am suficientă motivaţia încât să merg mai departe. Tot mai sus.

500 de trepte

Sunt aproape acolo. Simt cum oboseala vrea să îmi detroneze victoria, dar nu o las. Am avut în minte mereu pentru cine alerg şi aşa am putut ajunge până aici, aşa am lăsat în urmă 500 de trepte.

Ultimele 50 de trepte

Nimeni nu renunţă când e aproape de final, toţi participanţii par să fi prins puteri nebănuite şi se îndreaptă cu încredere spre relaxare, odihnă şi recuperarea suflului. În curând vom termina maratonul, iar cei care au nevoie de noi vor primi ajutor.

Ultima treaptă

Eu sunt aici. Voi unde sunteţi?

Tot mai sus!

Poster-SkyRun-20141

Sunt mereu cu ochii pe evenimentele frumoase ce se întâmplă în Bucureşti aşadar nu aveam cum să ratez Skyrun, un maraton de alergare pe scări în cea mai înaltă clădire, Sky Tower, ce va avea loc pe data de 25 octombrie. Evenimentul este organizat de Raiffeisen Property International si smartatletic şi se află la a doua ediţie, prima aducând 600 de participanţi la linia de Finish. De ce spun că este un eveniment frumos? Pentru că toate taxele de participare vor reprezenta donaţii în proporţie de 100% pentru spitalul Hospice unde adulţii cu cancer în stadii avansate sau copii grav afectaţi de boală primesc servicii medicale specializate alături de speranţă şi alinare. Altfel spus, după 34 de etaje, 680 de trepte şi 119 metri ascensiune, un zâmbet este livrat spre aceşti oameni ce luptă zilnic cu o boală neîndurătoare. Iar zâmbetul acesta înseamnă preocupare, grijă, atenţie, compasiune şi dorinţa de a face un bine. Susţin acest eveniment din numeroase motive, vi le voi prezenta astăzi în ideea că unii dintre voi doriţi să ajutaţi, să participaţi la acest maraton pentru ei sau doar să donaţi.

  • Primul motiv este evident, acţiunile voastre vor conduce la servicii medicale mai bune pentru nişte oameni aflaţi la nevoie. Acest obiectiv social mi se pare deja suficient pentru a participa şi a încerca să duceţi la capăt maratonul.
  • Sunt sigură că mulţi participanţi îşi găsesc motivaţia de a continua în altruismul lor, dar nimeni nu se supără dacă facem un bine altora făcându-ne şi nouă un bine. Mai exact, atunci când alergi pe scări îţi îmbunătăţeşti condiţia fizică şi beneficiezi de un plus pe sănătate. Mai mult decât atât, participarea într-un număr mare la acest eveniment va dovedi o preocupare pentru starea generală de sănătate şi poate conduce la mai multe iniţiative de acest gen.
  • Veţi participa la o premieră naţională, Gabi Solomon va face un maraton de 24 de ore de alergare pe scări. Mie îmi pare de-a dreptul imposibil, dar sunt convinsă că va reuşi să ducă la capăt provocarea.
  • Priveliştea. Iubesc Bucureştiul şi îmi place foarte mult cum se vede de la înălţime. După 34 de etaje, fiecare concurent are dreptul să îşi tragă sufletul şi să admire peisajul impozant.

Eu mă opresc aici, sunt tare curioasă câţi dintre voi veţi participa, care sunt motivele voastre şi cum vă veţi pregăti.

Discurs cu şi despre sănătate

Cred că ar trebui să te gândeşti întâi la mine, sunt cu siguranţă cea mai importantă pentru tine. Nu trebuie să strâmbi din nas, nici să îţi dai ochii peste cap, fără mine n-ai putea să faci nimic. Cred că încă nu înţelegi câtă nevoie ai de mine pentru a-ţi continua activităţile obişnuite, pentru a-ţi desfăşura viaţa aşa cum eşti obişnuită.  Să îţi dau câteva exemple:

Ai putea să înveţi, să fii pregătită pentru examene dacă eu, Sănătatea, nu te-aş susţine? Mă îndoiesc că poţi reţine clasificarea creditelor dacă o gripă serioasă te ţine în pat şi te atacă cu tuse şi strănuturi, cu dureri de muşchi şi cap. Nu prea sună bine, nu-i aşa? În plus, ştii la fel de bine ca şi mine că atunci când eşti răcită abia ai putere să faci câţiva paşi, în general însă stai în pat cu căni de ceai alături, cu un sirop Koflet la îndemână şi te plângi de cât de mult te afectează gripa aceasta banală.

Dar dacă ai avea un interviu? Ai fi pregătită să răspunzi la întrebări, să le explici că tu eşti cea potrivită pentru acel job, că poţi ajuta compania să crească? Eu cred că ţi-ar fi mult prea dificil să te concentrezi, să dai răspunsuri inteligente dacă eu nu aş fi alături de tine, dacă eu nu ţi-aş proteja organismul şi nu l-aş feri de toate cele rele. Pe scurt, dacă eu nu sunt de partea ta, din punct de vedere fizic şi psihic n-ai fi în stare de nimic. Ţi se pare că sunt rea? Nu, domnişoară, sunt REAlistă! Îţi atrag atenţia că doar dacă ai grijă de mine te poţi ocupa de treburile tale.

Hai să schimbăm un pic tonul, să înlocuim profesionalul cu personalul. Să zicem că mergi în vacanţă. Te cunosc prea bine, e un capăt de lume pentru tine dacă planurile nu îţi sunt îndeplinite. Ai putea să vizitezi, să te plimbi, să te bucuri de peisaje dacă nu mă ai ca tovarăşă? Ai putea să urci pe munte fără compania mea? Eu zic că nu! Nu ţi-ar plăcea să mă îndepărteze o boală urâcioasă, iar planurile tale să fie date peste cap. Se vede că am dreptate când spun că sunt cea mai importantă.

Dacă mă gândesc bine, există vreun moment frumos în care să nu simţi nevoia să mă ai? Poţi fi fericită fără sănătate? Nu cred că mai e nevoie să răspund la această întrebare. Aşadar te-aş sfătui să scoţi Septilinul de la naftalină şi să îl foloseşti cu încredere. Sunt eu puternică, dar uneori mai am nevoie de un mic ajutor.  Dacă tu înţelegi discursul meu şi eşti de acord cu el, promit solemn să am grijă de tine. Pe cuvântul meu de sănătate!

Aşa mi-a vorbit Sănătatea după ce a observat că atenţia mea nu se mai îndrepta înspre ea. Aştept comentariile voastre despre momentele în care sănătatea v-a fost de folos. Nu uitaţi, dacă articolul meu va fi ales câştigător, puteţi câştiga un voucher de 50 de euro pentru cumpărături Himalaya Herbals lăsând un comentariu la acest articol.

DSCN5423

Sănătatea e pe primul loc în concediu

De multe ori, răceala sau gripa loveşte în momentul cel mai nepotrivit: atunci când eşti în vacanţă. După ce ai aşteptat timp de câteva săptămâni momente bine meritate de relaxare, după ce ţi-ai promis că nimic nu te va deranja şi mai ales după ce ţi-ai făcut planuri de vizitat pentru fiecare zi din concediu, sănătatea îţi este atacată mişeleşte şi planurile îţi sunt date peste cap. Nu este deloc plăcut să ţi se întâmple asta, din această cauză am apreciat fiecare vacanţă în care m-am simţit bine, în care nu am avut probleme de sănătate şi în care totul a mers fără probleme. Nu mereu a fost aşa, iar astăzi vă voi povesti despre un episod în care imunitatea mea a avut nevoie de un mare ajutor pentru a se menţine pe linia de plutire.

942435_542231212492674_558179256_n 945744_543625599019902_598751809_n

Anul trecut am fost împreună cu al meu prieten la Buşteni într-o vacanţă de cinci zile. Înainte de a pleca, ne-am făcut planurile pentru fiecare zi în parte şi am hotărât la ce activităţi vrem să participăm, ce vrem să vizităm, ce traseu de munte alegem. Altfel spus, eram pregătiţi pentru o vacanţă frumoasă în care să respirăm aer curat de munte şi să ne clătim ochii cu peisaje impresionante. Ceea ce am şi făcut în primele două zile: ne-am dat cu tiroliana, am vizitat palatul Cantacuzino, ne-am pus flori în păr şi coifuri de vrăjitoare pe cap ( nu voi face publică aceea poză, pentru a păstra aparenţa de fată serioasă), am mâncat nişte clătite delicioase cu ciocolată şi ne-am simţit minunat. A treia zi însă, ba un strănut, ba o tuse, până seara eram deja victima unei răceli puternice.

557650_542235805825548_1991434280_n945767_543626489019813_1555335588_n

Nici nu mai e nevoie să spun că planurile noastre de a da o fugă până în Sinaia sau de a merge la Cascada Urlătoare s-au dus pe apa sâmbetei! Nu mai aveam putere nici să mă ridic din pat, darămite să urc pe munte! Totuşi, lucrurile nu au continuat la fel de tragic, am fost bine îngrijită de prietenul meu care a făcut numeroase drumuri pe la farmacii pentru a cumpăra siropuri de tuse, medicamente şi suplimente şi pe la supermarketuri pentru a-mi oferi bunătăţuri culinare, deşi sincer nu simţeam niciun gust. În a patra zi eram un pic mai bine şi cum n-am vrut să stric vacanţa  am decis să îmi adun toate forţele risipite de răceală şi să merg până la Cascada Urlătoare, dovada în imaginea de mai jos:

149299_543625342353261_774068058_n

Totul e bine când se termină cu bine şi cu învăţături. Am ajuns la destinaţie, am admirat peisajul, iar răceala mi-a trecut cu totul în vreo trei zile. După această peripeţie mai mult sau mai puţin nefericită, am învăţat să am grijă de imunitatea mea şi să nu plec niciodată nepregătită în vacanţă. Acum, cum observ că temperaturile încep să scadă, cum apelez la Septilin, un supliment natural ce protejează organismul de infecţii şi un puternic aliat în sezonul rece. Mai bine să previi decât să tratezi. Dacă răceala îmi dă târcoale, o îndepărtez cu Cold Relief Balm, un balsam util în congestii nazale şi Koflet, un sirop de tuse din extracte vegetale. Astfel ştiu că organismul meu e pregătit să înfrunte sezonul rece, fără a folosi suplimente sau medicamente ce nu sunt naturale.

DSCN5423 DSCN5425 DSCN5424

Acum urmează o veste bună pentru voi: dacă articolul meu va fi câştigător în campania lansată de Blogalinitiative, unul din cei care au comentat aici va primi un voucher de 50 de euro pentru cumpărături de pe http://www.hboutique.ro/ . Vă aştept comentariile şi cine ştie, poate articolul meu va fi pe placul juriului, iar unul dintre voi va avea şansa să îşi protejeze organismul de această vreme capricioasă, cu temperaturi scăzute.

iPhone 6: Tehnologia ajunge şi în România

De pe blogul lui Cristian China-Birta am aflat acum câteva zile că cei de la QuickMobile sunt primii care aduc iPhone 6 în România, cu această ocazie plasând ţărişoara noastră pe harta tehnologiei. Pentru a sărbători această lansare se oferă un iPhone unui fericit câştigător, înscrierile se pot face la acest articol.

Surprizele continuă, Blogalinitiative tocmai a lansat o nouă provocare pentru bloggeri în care noi ne putem da cu părerea de ce ar fi recomandat ca România să fie pe harta lansărilor mondiale.

În primul rând, orice menţiune a României la o lansare ( de gadgeturi, de carte, de film, practic de orice) este benefică, atrage atenţia asupra unei pieţe potenţiale în care consumatorul este informat, interesat de noutăţi şi respectat. Suntem văzuţi, observaţi şi astfel se creează un precedent. Dacă suntem capabili să participăm la o lansare mondială, altfel spun să fim în rând cu lumea, de ce nu am putea să facem acest lucru de fiecare dată?

În al doilea rând, mulţi români îşi doresc să aibă acces la ultimele modele de telefoane, dacă lansarea are loc cu întârziere, aşteptarea se va prelungi pe o perioadă prea mare de timp. Pentru oamenii neinteresaţi de noutăţi, nu ar fi o mare tragedie, dar pentru cei care îşi doresc teribil de mult un lucru aşteptarea este cu siguranţă nedorită.

Faptul că cei de la QuickMobile au fost cu adevărat rapizi nu poate fi decât un avantaj pentru companie, consumator şi ţară. Trei dintr-o lovitură, toate pe plus!

Voi ce părere aveţi? Este bine să lansăm iPhone 6 în acelaşi timp cu alte ţări?